vineri, 26 noiembrie 2010

Măreţia lui Dumnezeu

Domnul Dumnezeul nostru lucrează zi de zi, ne dă semne, ne arată calea şi ne învaţă toate îndreptările sale. Dacă am avea înţelepciunea să citim semnele Lui şi să ţinem cont de îndreptările Lui, cu siguranţă că lumea ar fi mult mai bună. Nu mai departe de marţi, un om a cărui soartă este cu mult mai tragică decât a mea (care, să fim serioşi, nu e tragică absolut deloc!!!), îmi spunea că el este un norocos. El. El, care suferă de Sindromul Wilson, care suferă de cancer la ficat, care nu are familie, nu are casă, nu are pe nimeni care sa îi aline în vre-un fel sau altul toate relele, nu are bani, nu are nimic. El mi-a spus mie că se consideră un norocos. Nu el mi-a vorbit atunci, ci un înger trimis de Dumnezeu. Cred că mesajul către mine venit de la Dumnezeu este cât se poate de evident. Eu, care nu am toate aceste necazuri şi supărări, ce motiv am să nu mă declar norocos?
Cu acest înger de băiat am fost tot marţi să mâncăm ceva, căci era seară şi după o zi de alergat (el) nu cred că apucase să mănânce nimic. Am cumpărat ceva de mâncare şi ceva desert. Nu cred că vă puteţi imagina bucuria cu care a privit acel desert, plăcerea cu care l-a mâncat, părea că se bucură cu fiecare celulă din corpul său, părea că a atins un colţ de Rai, că este favoarea cea mai mare pe care puteam să i-o acord. Pentru mine care îmi pot permite să cumpăr şi zilnic dacă s-ar pune problema un astfel de desert, nu era mare scofală, pentru el era aproape un eveniment. El se bucura cu o bucurie aproape angelică, eu clefeteam impasibil acel produs. Deci, având, eu nu mai apreciam la adevărata valoare acel produs, în timp ce pentru el era o bucurie nespusă. Mă gândesc că "a avea" poate duce uneori la "a pierde". Sigur acest om se va mântui inaintea mea, sigur!!!!
Tot zilele astea am avut o stare de sănătate destul de precară. Azi mă simt mai bine. Nici nu vă imaginaţi ce bucurie a fost pentru mine astăzi, bucurie pricinuită de simplul fapt că mă simt bine şi nu mă mai doare nimic. Oare era nevoie de o suferinţă (oricum mică şi incomparabilă cu marile suferinţe cauzate de boli grave, de boli incurabile) pentru ca eu să ajung să apreciez ceea ce aveam în fiecare zi şi nu am apreciat pâna acum? Se pare că da, era nevoie de un astfel de mesaj, căci e evident că nu mă gândeam deloc la binefacerile stării de... sănătate. Săracii, oamenii care suferă de boli incurabile oare ce-or gândi? Dacă un astfel de om v-ar spune să vă lăsaţi de fumat pentru a nu ajunge în locul lui, v-aţi lăsa?
Ce simplu lucrează Domnul...

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu