Faceţi următorul experiment: zâmbiţi sau râdeţi deabinelea. Veţi vedea că oamenii din jurul vostru vor zâmbi sau vor pufni şi ei în râs şi foarte probabil vă vor întreba de ce râdeţi. Oricum, e puţin probabil ca cineva să nu reacţioneze la râsul vostru şi să rămână serios. În general când îl vezi pe unul că râde, râzi şi tu, chiar dacă nu ştii foarte precis de ce râde ăla. Deci râsul se ia.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Da, da, da, subscriu! Cândva mi-am schimbat locul de muncă şi-am nimerit într-un colectiv de acrituri. După două luni am detronat regimul feţelor lungi şi-am instaurat regimul râsului, nimeni nu mai avea voie să stea cu nasu-n buric şi să se smiorcăie pentru orice. :D
RăspundețiȘtergereCool!
RăspundețiȘtergereRasul este si un element care denota oarecare inteligenta, caci mie mi se par tare retrograzi aia de nu pot rade, mi se par cu probleme, dar probleme nene, nu asa jucarie. Un om care rade denota sanatate si multe altele pozitive.
Eu am observat de mai demult ca rasul se ia. Radeam de ceva iar cineva care tocmai intrase in camera a inceput sa rada, dar habar nu avea de ce rad eu, iar asta m-a amuzat si mai tare. Dupa care am facut experimentul de mai sus si am observat ca e pe bune... :)
URAAAA! mă bucur de fiecare dată - cum spuneam şi pe blogul meu de altfel - când aud (de) oameni care mai râd. Acum pe tine şi pe Arcadia nu vă aud, deşi tare-aş vrea, dar cu imaginaţia mea, nu-i greu să-mi închipui. hihihihi
RăspundețiȘtergereio-s aia pe care o întreabă lumea în general: de ce râzi iar, de multe ori e greu de explicat şi efectul poate că n-ar fi acelaşi, dar clar am observat că şi când nu mă mai obosesc să le explic, măcar zâmbesc şi ei, dacă nu chiar râd... :)
Da, e un fenomen pe care nu ştiu dacă l-a explicat vre-un psiholog, dar care există. E ca şi căscatul, când vezi pe unul că se întinde şi cască, parcă te apucă şi pe tine căscatul. :)
RăspundețiȘtergere