vineri, 29 aprilie 2011

On topic of the day

Dacă tot sunt în perioada de enumerări, să încercăm să vedem care este scara de titluri nobiliare, titluri așa cum ni le prezintă wikipedia, care a fost și sursa mea de inspirație. Ăl mai de jos este baronul. Ăsta era un soi de moșier (asemănător cu boierul mic de pe la noi) care avea pământuri de care dispunea după bunul plac. Apoi e vicontele care este un titlu intermediar între baron și conte. Ăsta ar fi un soi de baron mai cunoscut, cu moșii ceva mai măricele (hai să îi spunem un boier plin de la noi - comparațiile îmi aparțin). Apoi contele. Ăsta cică ar putea avea acest titlu numai dacă ar deține o mică regiune pe care să o controleze, fie în proietate fie ca influență. Acum îmi explic mai profund cum e cu Contele de Monte Cristo, care se pare că deținea insula cu același nume, nu? Un titlu mai puțin cunoscut este acela de margraf, care este echivalentul contelui numai că provincia lui este la granița imperiului sau regatului și a fost acordat cu prisosință în provinciile germane. În celelalte provincii vest europene, margraful este echivalat de marchiz. Erau superiori contelui căci aveau și sarcini militare care implicau integritatea teritoriului. Apoi este ducele, care este imediat inferior prințului și superior marchizului. În Germania (de azi) ducele era conducătorul oștii și era ales din rândul nobilimii dintre cei care aveau ceva experiență militară. Ducele este și el stăpân de regiune (o regiune mai mare, un județ sau două să presupunem), stăpân de ducat. Apoi urmează câteva tituluri jure sanguinis, cum ar fi: în Spania există titlul de infante care reprezintă odrasle ale regelui sau împăratului care nu sunt în line imediat următori pentru tron. În celelalte monarhii se trece de la duce direct la prinț. Apoi urmează prințul care este moștenitorul tronului. În Austria se oferea și titlul de arhiduce, care era undeva între rege și prinț, probabil că aici arhiducele este următorul la tron, iar în Rusia acest titlu poartă numele de mare duce. Apoi este regele, cel care conduce o țară (așa cum o percepem noi azi, în trecut erau mai degrabă confederații de regiuni) și împărat, care conduce un imperiu. Desigur, există și variantele feminine ale acestor titluri: baroneasă, vicontesă, contesă, marchiză, ducesă, infantă, prințesă, arhiducesă, regină, împărăteasă, dar organizarea socială vestică a timpurilor respective (din care se trag aceste tutluri) le menționează pe doamne ca și soții ale omologilor lor masculini. Memoria mea nu aduce spre descoperire în aceste momente o mare propietăreasă, o mare politiciană ale secolelor trecute care să fi obținut ea prin forțele ei aceste titluri. Ele s-au căsătorit cu x sau y care avea titlul și dacă a rămas văduvă a păstrat munele, titlul și averea. Nu sunt misogin, dacă știți altceva vă rog să interveniți.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu