marți, 14 februarie 2012

2 întâmplări, o singură chestie

Uimit de sinceritatea cu care Enrique Iglesias sau Mick Jagger declară sus și tare că o au mică (și aici nu mă refer la pensie), am decis să intru și eu în această galerie selectă și să nu mai fac niciun secret din acest „defect” pe care l-am declarat sus și tare de ca și cum ar fi ceva de lăudat ăn asta... Cum nu am primit foarte multe reclamații timp de opt ani în care fosta mea iubită părea împăcată cu acest... neajuns, am decis să nu fac nimic în acest sens și să compensez cumva altfel (nu intru în amănunte). Asta până când m-am trezit singurel și aruncat  fără voia mea „pe piață”. M-am tot gândit cum să o dau ca să fac și eu impresie ca un mascul feroce ce sunt atunci când va veni și momentul în care probabil că voi mai pupa și eu ceva... Mi-am cumpărat o alifie din aia de îți dai pe scârbavlnic să crească și el mare și să nu mai fie așa mic. În reclame scrie că Făt Frumos era glumă la crescut pe lângă ce urma a ți se întâmpla, că va păli de rușine până și coca cozonacului bunicii sau a mamei de o frământam bine vre-o 3 hăndrălăi și în juma de oră se dubla nu alta, că stai să vezi și să nu crezi. Aiurea, cred că era de fapt cremă de mâini în bidon din ăla king size, frumos colorat de îți lua ochii nu alta (și banii). Mi-am mai dat și de 2 ori pe zi, că așa scria pe prospect, ca să ai „succesuri” trebuie să insiști, să insiști, să insiști. Pffffffuai. Acum, singura deosebire este ca stomeleagu' îmi miroase tare frumos, a cremă de obraz Farmec. Dar nu e niciun farmec.
Apoi, zilele astea am trăit un moment de panică de am zis că mor. Pe gerul ăsta, minus douăjpatru și chiar mai frig „ăla micu” săracu s-a minimalizat mai mult decât îmi puteam imagina eu. Am stat afară la zăpadă și apoi, de frig, m-a trecut alea alea. Merg eu la toilete relativ grăbit, desfac frumusețe de fermoar, trag de chiloțel fericit, și ioc. Nimic. Mă aplec încercând discret să văd ceva peste burtoiu' ce m-a adus la sută, nimic. Mă să fie, cât de mic se poate face la frig??? Ete că foarte mic. După îndelungi pipăiri și căutări încruntate, ceva ce semăna extraordinar de bine cu un clitoris, s-a ivit zbârcit și nepoliticos la binecunoscutu-i loc. Ofticat si înghețat, și-a executat operațiunea pentru care mă aflam în acea încăpere dar cu mine stând pe vine, că nu m-am riscat, dându-mi foarte clar de înțeles că nu mai acceptă statul într-un frig atât de aprig. Cu ocazia asta mi-am amintit de zicala aceea pe care o spunea un pescar bătrân în Vama Veche: „tinere, dacă nu intră în ea, intră în tine”. M-am cutremurat și mi-am continuat ziua mimând că nimic nu s-a întâmplat.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu